Mai uniți prin diversitate culturală


Acest început de an ne-a demonstrat, o dată în plus,  necesitatea absolută de a face apel la toleranță și la indulgență. Și acest lucru ne vizează, mai mult ca niciodată, inclusiv pe noi, cetățenii Republicii Moldova, în contextul în care din punct de vedere etnic suntem un stat multinațional. Potrivit Biroului Național de Statistică „componenţa naţională a populaţiei Republicii Moldova înregistrată la recensământul din 2004 relevă faptul că moldovenii, populaţia majoritară, constituie 75,8% din totalul populaţiei, marcând o creştere cu 5,9% faţă de 1989. Alături de moldoveni, în ţara noastră convieţuiesc ucraineni, reprezentând 8,4%, ruşi cu o pondere de 5,9%, găgăuzi - 4,4%, români – 2,2%, bulgari -1,9% şi alte naţionalităţi, cu o pondere de 1,0% din numărul total al populaţiei ţării. Pentru 0,4% din locuitori naţionalitatea nu a fost înregistrată”.
Iar aici ar trebui să ținem cont și de aprecierea lui Samuel P.Huntington din lucrarea Ciocnirea civilizațiilor, care afirmă că politica locală este etnică, iar politica globală este una civilizațională și în continuare va veni cu  previziunea: „În noua lume, conflictele cele mai vaste, mai extinse și mai periculoase nu se vor produce între clase sociale, între bogați și săraci sau între alte grupuri definite de criterii economice, ci între popoare aparținând unor entități culturale diferite”.
De aceea sunt de o importanță deosebită următoarele directive ce vizează relațiile interetnice:
*      colaborarea grupurilor etnice din Republica Moldova,
*      planificarea strategică, analiza, monitorizarea şi evaluarea politicilor elaborate în funcţie de specificul etnic, cultural şi lingvistic  al populaţiei
*      reglementarea, în condiţiile legii, a modului de organizare şi funcţionare a sistemului de protecţie şi dezvoltare a minorităţilor naţionale
*       asigurarea respectării legislaţiei în domeniul relaţiilor interetnice şi exercitarea controlului asupra respectării legislaţiei cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova
*      promovarea tratatelor internaţionale privind drepturile minorităţilor naţionale.
Pe lângă faptul că statul  se  obligă  să  contribuie la crearea condiţiilor necesare păstrării, dezvoltării şi  exprimării  identităţii  etnice, culturale, lingvistice şi  religioase a persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale (conform Legii Nr. 382 din 19.07.2001 cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale și la statutul juridic al organizațiilor lor), statul trebuie să ofere și mecanismele potrivite în acest sens.
Unul din aceste instrumente este Biroul Relații Interetnice, care are misiunea de a asigura realizarea prerogativelor constituţionale ale Guvernului prin promovarea şi implementarea  politicii statului  în domeniul relaţiilor interetnice, funcţionării limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, susţinerii diasporei moldoveneşti şi este responsabil de asigurarea respectării legislaţiei în acest domeniu şi exercitarea controlului asupra respectării legislaţiei cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.
Un eveniment cultural, în parteneriat cu Biroul Relații Interetnice și cu Asociația Femeilor Antreprenoare din Moldova (AFAM), a fost organizat luni, 12 ianuarie 2015, de către Comunitatea Femeilor Ucrainene din Moldova (CFUM) cu genericul „Colinde în dar”. Seara a debutat cu cuvintele de salut și de „urări de bine pentru anul care vine” ale oaspeților prezenți la eveniment:
*      Ambasadorul Ucrainei la Chișinău împreună cu familia
*      Valentina Moraru, președintele CFUM
*      Olga Melniciuc, președintele AFAM
*      Ludmila Burlacu, Biroul Relații Interetnice

Ulterior dna Ecaterina Cojuhari, cercetător științific superior la Institutul Minorităţilor Naţionale al AȘM a realizat o prezentare amplă a tradițiilor ucrainești de Crăciun și de Anul-Nou. Se pare că în nordul Moldovei, în localitățile unde sunt concentrate grupurile etnice ucrainești, se respectă cu sfințenie tradițiile moștenite de la părinți.

Ajunul Crăciunului este numit „Сочельником”. În Ucraina mai este numit și „Святий вечір”.  Seara de 6 ianuarie se numea, de asemenea, „коляды ”. Conform Cartei bisericești în această zi ar trebui să se respecte un post strict cu abstinență totală de la mâncare până la prima stea, care simbolizează steaua de Crăciun, care le-a vestit magilor nașterea copilului Hristos. Obiceiurile specifice de Crăciun sunt colindele și „Steaua”, iar de Anul-Nou – urături, Ursul, Capra. Un interes deosebit pentru cei prezenți în sală a fost „Malanca”. Legenda spune că „Malanca” ar fi fost fiica primarului („Fată mare de-mpărat”) oraşului Kameneţ-Podoliskii, regiunea Hmelniţk, Ucraina, care-ar fi fost omorîtă de tătari în timp ce încerca să-şi apere oraşul de hoarde. Tot din Ucraina vine şi textul acestui colind, care este adaptat și în română. Malanca merge doar pe la casele cu fete mari.
Seara a culminat cu un recital inedit de urături, semănături și colinde de Crăciun, prezentat de un grup artistic de copii de la școala ucraineană duminicală ”Sf. Cuv. Paisii Velicicovski” a Comunității Culturii Ucrainene din RM.

Am resimțit încă o dată emoțiile inedite pe care le aveam în copilărie atunci când mergeam și eu cu uratul. Iar grupul acesta de copii talentați au reușit să atingă sufletele oricui interpretând și recitând atât în limba ucraineană, cât și în română și engleză. O dată în plus m-am convins că Unitatea se face prin Diversitate, că avem atâtea de învățat de la alte popoare și la rândul nostru avem obligația morală să promovăm propriile tradiții românești.
P.S: Fiind interesată de activitatea din diaspora moldovenească am accesat site-ul http://moldova.diaspora.md/index.php?t=19 ca să urmăresc evenimentele ce se desfășoară în diaspora din Franța și am rămas uimită să constat că ultima actualizare a fost făcută la 15 iulie 2012, iar pe site-ul diasporei din Canada nu există nici o postare. Mă întreb: oare puține tradiții avem noi? Ce va moșteni tânăra generație care crește peste hotare?


Comentarii

Postări populare